IP/09/1803 Bruxelles, 23 noiembrie 2009  Pie țele europene ale forței de muncă au fost profund afectate de criză, dar s-au dovedit mai adaptabile decât se considera   Conform raportului „Ocuparea for ței de muncă în Europa” pentru anul 2009, publicat astăzi, criza actuală își face simțite efectele pe piețele forței de muncă din UE, anulând în cea mai mare parte creșterea numărului de locuri de muncă obținută după 2000. Bărbații, tinerii, lucrătorii cu nivel scăzut de calificare și muncitorii cu contracte temporare sunt cei mai puternic loviți de scăderea ofertei de locuri de muncă. Numărul locurilor de muncă în UE a scăzut cu peste 4 milioane de la începutul crizei, chiar dacă efectul a fost oarecum amortizat prin reducerea timpului de lucru și prin alte metode. Dar aceste măsuri pe termen scurt, oricât de importante ar fi ele, nu sunt, singure, suficiente pentru asigurarea unei ieșiri cu succes din criză. Politicile de ocupare a forței de muncă trebuie să se concentreze pe pregătirea tranziției la o economie caracterizată prin emisii reduse de carbon.   Vladimír Špidla, comisarul european pentru ocuparea for ței de muncă, afaceri sociale și egalitatea de șanse a declarat: „Acest raport arată cât de importantă este coordonarea răspunsului nostru pe termen scurt la criză cu reformele noastre structurale pe termen lung. Aceste reforme sunt esențiale pentru ca economia UE și piețele forței de muncă să iasă din actualul declin bine pregătite pentru provocările viitorului, în special pentru tranziția la o economie caracterizată prin emisii reduse de carbon.   Ț inând cont de această provocare, cea de-a 21-a ediție anuală a raportului „Ocuparea forței de muncă în Europa” analizează în profunzime două aspecte-cheie ale viitoarei politici UE pentru piața forței de muncă: obținerea și pierderea locurilor de muncă și trecerea de la un loc de muncă la altul, precum și implicațiile schimbărilor climatice pentru piața locurilor de muncă.   Pie țele UE ale forței de muncă sunt mai dinamice decât se crede adesea, dar șomajul pe termen lung rămâne o amenințare serioasă   Pie țele europene ale locurilor de muncă arată în ultimii ani un dinamism considerabil, având în vedere că, în fiecare an, aproximativ 22% dintre lucrătorii europeni își schimbă locul de muncă. Acest dinamism nu se limitează la țări considerate în mod tradițional „flexibile”, cum sunt Regatul Unit sau Danemarca, ci privește toate țările UE, deși cifrele variază de la 14% dintre lucrători în Grecia și 16% în Suedia, până la peste 25% în Regatul Unit, Finlanda, Spania și Danemarca. Aceasta pare că face parte dintr-o creștere mai susținută, observată începând cu sfârșitul anilor '90, în tranziția de la inactivitate și șomaj la un grad mai mare de ocupare a locurilor de muncă în UE, ceea ce sugerează o îmbunătățire structurală fundamentală a piețelor noastre de locuri de muncă.   Cu toate acestea, nu to ți lucrătorii beneficiază în mod egal de pe urma acestei tendințe pozitive. Cu toate că numărul șomerilor pe termen lung a scăzut începând cu anii '90, această problemă rămâne serioasă. În ultimii ani, aproape 45% din perioadele de șomaj au durat peste un an în UE, față de numai 10% în Statele Unite. Abordarea acestui aspect a devenit și mai urgentă de la începerea crizei. Politicile conforme cu principiile flexicurității menite să sprijine tranzițiile lucrătorilor către obținerea unui loc de muncă reprezintă cheia reducerii șomajului pe termen lung și a păstrării capacității de obținere a unui loc de muncă.  Politicile de reducere a emisiilor de carbon vor schimba semnificativ structurile pie ței forței de muncă din UE   Ac țiunile UE îndreptate către o economie competitivă caracterizată prin emisii reduse de carbon vor deveni forțe conducătoare importante din perspectiva pieței forței de muncă. Deși efectele nete totale de creare de locuri de muncă ar putea să nu fie foarte importante – având în vedere că noile locuri de muncă „verzi” și „înverzirea” locurilor de muncă existente vor fi contrabalansate parțial prin pierderea unora dintre locurile de muncă existente – schimbările structurale fundamentale vor implica realocarea lucrătorilor între sectoarele economice și tipurile de competențe.   Schimbările climatice și măsurile politice referitoare la acestea vor avea, prin urmare, un impact important asupra cererii viitoare de competențe. Noile competențe necesare în economia caracterizată prin emisii scăzute de carbon vor favoriza, cel puțin la început, lucrătorii cu nivel înalt de calificare. Totuși, prin răspândirea pe piață a noilor tehnologii, lucrătorii cu nivel scăzut de calificare ar trebui să fie capabili, la rândul lor, să ocupe noile locuri de muncă - cu condiția să beneficieze de o formare adecvată. Prin urmare, orientarea politicilor către competențe – pentru facilitarea tranzițiilor către noi locuri de muncă și pentru limitarea apariției unor lipsuri sau a insuficienței de competențe specifice - împreună cu un dialog social adecvat reprezintă principalele ingrediente necesare pentru facilitarea trecerii la o economie caracterizată prin emisii reduse de carbon.   Raportul „Ocuparea forței de muncă în Europa” reprezintă baza analitică a raportului comun privind ocuparea forței de muncă (JER), pentru care Comisia își va prezenta propunerea la 9 decembrie. JER reprezintă partea de analiză și de raportare a strategiei UE pentru ocuparea forței de muncă și creștere economică.     MEMO/09/514     Raportul „Ocuparea for ței de muncă în Europa” pentru anul 2009:     http://ec.europa.eu/social/main.jsp?catId=119&langId=en     Abona ți-vă la curierul informativ electronic gratuit al Comisiei Europene privind ocuparea forței de muncă, afaceri sociale și egalitate de șanse    http://ec.europa.eu/social/e-newsletter